where are we going?

Miercuri este o zi tare interesantă astrologic, so let’s talk about it.

La prima vedere cea mai norocoasă zi din an (conjuncția anuală Soare-Jupiter, în Leu de data asta). Dar dacă ne uităm la restul hărții, welll we have much more to talk about.

Luna Plină din Vărsător la doar 2 zile de la mutarea Axei Destinului în Leu-Vărsător, pune pe masă ce avem de încheiat. Ce am conștientizat din ianuarie 2025 până acum, cu axa nodurilor în Fecioară-Pești, și mai ales unde am trăit din sacrificiu, din control, din fixism, și am ambalat totul în ”nevoile altora”? Unde ne-am spus că nu e loc pentru noi, dar de fapt așteptam de undeva din orgoliu o barcă de salvare?

Toți avem pe undeva un tipar de sacrificiu care intră în scenă în anumite roluri ale noastre, dar întrebarea din spate e dacă renunțând la el, nu cumva mergem în extrema cealaltă, în care nu facem nimic nici pentru noi, nici pentru ceilalți, și așteptăm să fim serviți ca niște regi închipuiți?

Mercur tocmai a ieșit din retrogradare și este în penumbră, dar Marte în Careu cu Venus în Gemeni și Fecioară, cele 2 semne guvernate de Mercur, nu prea fac mersul direct al lui Mercur să se simtă ca vreo ușurare. Cu siguranță vedem conflictul mai clar, dar nu avem încă o rezoluție. Vrem să facem lucruri, să pornim la drum, să ne punem în mișcare tot ce am întors pe toate părțile în ultima lună, dar perfecționismul ne poate ține pe loc. E un conflict între a ne urma curiozitatea și a încerca chiar dacă nu va fi perfect (for the sake of experience) vs. a bibili la nesfârșit un plan, până nici nu mai ajunge să ne entuziasmeze măcar. Lucrurile pot și sta prea mult pe loc, și energia noastră de acțiune se poate consuma și pe griji, pe bucle și spirale mentale, și noi să rămânem de fapt în același loc. Uneori perfecționismul și nemulțumirea sunt un joc periculos, și nu prea arată a smerenie.

Și mnu, asta nu e tot. Saturn tocmai ce și-a început retrogradarea anuală, prima in full în Berbec. Nu va mai fi despre trecerea de la Pești la Berbec ca anul trecut, despre semnale și acomodare, ci va fi direct despre ce am cultivat din Februarie (și mai pregnand mijloc de Aprilie) încoace. Unde am construit cu sens, sistematic, și întărind fundația la fiecare pas, și unde ne-am sucit mai repede ca un berbec alergând după tot ce-i nou. Saturn în Berbec va recompensa autenticitatea, faptul că urmăm ce vrem, ce ne aprinde, și nu ne mai lăsăm influențați și trași în toate părțile de dorințele altora. Dar nu imediat. Și nu fără teste intermediare. Saturn funcționează ca un profesor care te ascultă și îți dă lucrări de control tot anul, dar nu prea afli nota până la final. Nu prea merge să îți faci calcule cu cât ar fi un minim necesar. Nu ai încotro decât să faci tot ce poți, tot timpul, și să ajungi să stăpânești atât de bine materia (să intri în flow cu adevărat, acolo vrea metafora mea să ajungă) că nici nu mai contează notele. Atunci e și recompensa, pe care de fapt o primești implicit prin maturizare, prin creșterea capacității de a trece la următorul nivel.

Saturn este și guvernatorul tradițional al Vărsătorului, unde e Luna Plina, dacă credeai că am divagat cam mult. No honey, they are all related on this one.

Dar să revenim la Jupiter, cât mai citește cineva încă:). Jupiter avansează prin Leu și va întâlni Nodul Sud care parcurge zodiacul invers în Noiembrie, Februarie și Aprilie. Vor fi momente explozibile, not in a bad way, dar într-un mod supra-menit if you will. Nodul Sud eliberează: tipare, karmă, orgolii inflamate fără rost, și Jupiter amplifică. So you do the math. Poate miercuri e și o zi norocoasă, de portal or whatever, deși portalele astea mai pot fi folosite și pentru eliberări. Și de data asta, eu una nu prea văd altceva decât let go, let go, let go, scris prin toate unghiurile din hartă. Poate e un început, al revenirii la noi, la versiunea aia care chiar trăiește cum vrea, ce vrea, când vrea. Dar care și privește realist viitorul, și plătește prima de asigurare acum, pentru ca mai târziu să aibă de unde să continue să trăiască cum vrea, ce vrea, când vrea. Altfel, ce construiești e doar un castel de cărți de joc, și la prima adiere de vânt… e out.

Vărsătorul e despre viziune prin Uranus (guvernatorul modern), dar are nevoie și de structură, de punere în practică prin Saturn (guv. tradițional). E nevoie de echilibru între cele două, dar și între sine și contribuție. Dacă e să te întrebi doar un lucru miercuri, sau când citești asta, să fie asta: Încotro mergi, și cât e despre tine, și cât despre ce contribui în lume când nu se uită nimeni?