Sistemele și felul în care ne sabotăm în business

Deși aparent avem sisteme implementate care să ne susțină creșterea și activitatea, tot ne trezim blocați exact acolo unde ar trebui să fim susținuți. E un tipar pe care îl regăsesc des la antreprenorii cu care lucrez: structuri puse la punct, procese gândite, și totuși un blocaj care pare să vină de nicăieri.

Sectorul Sistemelor de Afaceri în Calea Businessului

În jocul Calea Businessului, una dintre cele cinci secțiuni de pe tabla de joc este cea a Sistemelor de Afaceri: structura, procesele și modul în care businessul tău funcționează ca un întreg. La prima vedere, sectorul pare să fie despre implementare, despre a crea sisteme. Spre asta îi duce gândul pe cei mai mulți dintre participanții la joc atunci când îl explorează. Puțini se gândesc și la execuție, și și mai puțini la relația cu autoritatea și cu regulile.

Un sistem există deja, cu sau fără noi

Un sistem există deja și fără noi. Iar dacă vorbim despre un sistem setat de noi chiar și de la zero, aproape mereu va exista un sistem mai mare în care îl implementăm. Există reguli la care ne raportăm, tehnici și cunoaștere pe care le preluăm dintr-un sistem deja existent. Implementăm un sistem de comunicare, de vânzare, sau tehnic, de automatizare a unor procese, și credem că e creat de noi. De fapt, se încadrează într-un sistem mai mare, cu excepția cazului în care suntem cu adevărat inovatori. Și chiar și atunci, dacă mergem suficient de mult în spate, tot găsim un sistem din care s-a născut inovația, la nivel minim tot ne raportăm la cunoaștere pe care am preluat-o dintr-un sau datorită unui sistem.

Paralela cu constelațiile sistemice

*Nu sunt facilitator de constelații, dar citesc și mă documentez de ceva timp despre metodă și principiile din spate.

Ideea asta se leagă strâns de un principiu central din constelațiile sistemice, metoda dezvoltată de Bert Hellinger pentru a lucra cu dinamicile ascunse din familii și, prin extensie, din orice grup din care facem parte. Constelațiile sistemice pornesc de la premisa că orice sistem, o familie, o organizație, un business, funcționează sănătos atunci când respectă trei ordini fundamentale: apartenența, ordinea și echilibrul între a da și a primi.

Apartenența înseamnă recunoașterea faptului că facem parte dintr-un sistem mai mare, indiferent dacă ne plac sau nu regulile lui. Ordinea înseamnă respectarea a ceea ce a existat înaintea noastră, cine sau ce a venit primul are un loc și o prioritate care nu poate fi ignorată fără consecințe. Echilibrul între a da și a primi înseamnă că orice relăm cu un sistem presupune un schimb, luăm resurse, cunoaștere, oportunități, și la rândul nostru contribuim înapoi, prin taxe, prin respectarea regulilor, prin implicare corectă.

Când unul dintre antreprenori refuză să aparțină pieței în care activează, sau tratează regulile fiscale ca pe ceva arbitrar și nedrept, sau ignoră ordinea și experiența celor care au fost în domeniu înaintea lui, sistemul lui de business începe să semene cu o familie în care cineva a fost exclus sau nu și-a găsit locul: aparent funcțională la suprafață, dar cu blocaje recurente care par să nu aibă o cauză clară.

Când refuzăm regulile, sabotăm chiar sistemele pe care le construim

Dacă refuzăm ierarhia sau regulile sistemelor în general, s-ar putea ca acest lucru să ne afecteze și în funcționarea sistemelor pe care le punem cap la cap în propria afacere. Pentru antreprenorii care au ales acest rol tocmai pentru libertate, riscul e să trăiască un conflict interior care se vede și în afacerea lor: vor libertate, construiesc sisteme care să îi ajute în sensul ăsta, dar rămân rebeli și reneagă sistemele mai mari, marketingul, relațiile cu clienții, fiscalitatea, partea administrativă. A refuza regulile existente, clare, doar de dragul ideii de a fi anti-sistem, ne va împiedica să creăm sisteme funcționale în propria afacere.

Un alt exemplu de speță: ai părăsit mediul corporate ca să nu mai ai șefi și reguli, dar și în propriul business ai nevoie de reguli, chiar dacă e ceva mai mult spațiu de manevră. E doar un alt fel de sistem, un alt set de reguli, nu absența sistemului, a ierarhiei sau a regulilor. A părăsi sistemul de business din poziția de angajat și a vedea doar părțile lui rele te va face să refuzi orice apartenență înapoi în sistem, chiar dacă e dintr-un rol diferit. Pentru a avea propria afacere, e nevoie să accepți realitatea obiectivă, regulile sistemelor care guvernează mediul de business.

Trei feluri concrete în care se manifestă acest refuz

• Când desconsiderăm foștii șefi sau autoritatea din trecut, ne va fi greu să ne impunem propria autoritate ca experți în piață. Respectul pe care nu îl mai oferim în urmă, cumva refuzăm să îl primim înainte. Aici este și un subiect mai larg legat de autoritatea prin cunoaștere, raportarea la cei care ne-au fost profesori, și sindromul impostorului, dar asta va fi partea a 2-a a articolului.

• Când considerăm nedrepte sau incorecte regulile de taxare, fiscalizare și raportare, probabil vom uita task-uri administrative și vom pierde bani, fie direct prin penalități sau amenzi, fie indirect prin neatenție și întârzieri care ne duc la risipă de resurse.

• Când refuzăm sistemul mai larg, vom rata și oportunitățile pe care acesta le oferă: trenduri de marketing, algoritmi de social media, analize de piață. E vorba mai degrabă de a accepta existența, întâietatea și amploarea unui mediu mai mare decât noi, nu de a deveni obedienți, fără personalitate, ci de a ști ce anume trebuie respectat pentru a primi ceva înapoi din el.

Ce înseamnă, de fapt, să accepți un sistem

Acceptarea unui sistem nu cere renunțarea la personalitate sau la viziune proprie. Cere doar recunoașterea locului pe care îl ocupăm în el, la fel cum, într-o constelație sistemică, fiecare membru al unui grup își găsește pacea nu prin a nega structura din care face parte, ci prin a-și accepta locul în ea, cu respect pentru ce a fost înainte.

Dacă recunoști în tine tiparul ăsta, blocaje care revin în zona de sisteme, reguli pe care le amâni sau le respingi, o relație tensionată cu autoritatea, poate că nu e nevoie de mai multă implementare sau un redesign complet al proceselor tale de business, ci de o privire mai atentă asupra felului în care te raportezi la sistemele din care faci deja parte.